AVIZ

referitor la proiectul de Ordonanță de urgență privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor cu finanțare din fonduri europene în vederea evitării riscului de dezangajare pentru perioada de programare 2014 - 2020

Analizând proiectul de Ordonanţă de urgență  privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor cu finanțare din fonduri europene în vederea evitării riscului de dezangajare pentru perioada de programare 2014 - 2020, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.199 din 16.06.2020 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr.D648/17.06.2020,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art.2 alin.1 lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi al art.46(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:

1. Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri care să evite riscul de dezangajare, în ceea ce privește implementarea proiectelor de infrastructură de transport, energie, mediu și a proiectelor de dezvoltare regională, finanțate din fonduri europene, având în vedere că acțiunile derulate în cadrul pandemiei cauzate de coronavirusul SARS – Cov2 au afectat calendarul de implementare pe termen mediu și lung.

Menționăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

2. Din Nota de fundamentare și din preambulul proiectului reiese că riscul de dezangajare pentru întârzierea în implementarea proiectelor este determinat de restricțiile impuse prin măsurile luate în contextul izbucnirii pandemiei de COVID-19 precum și de faptul că implementarea acestor proiecte depinde de temperatura mediului înconjurător și de starea vremii, elemente care pot descrie existența unei situații extraordinare în sensul jurisprudenței Curții Constituționale, respectiv, stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public. Însă, nici din instrumentul de prezentare și motivare și nici din preambul nu rezultă legătura de cauzalitate între unele dintre soluțiile legislative propuse și și evitarea consecințelor negative. Concret, nu este clar cum ar putea fi evitat riscul dezangajării prin transferul unor activități către autoritățile administrației publice locale, transfer a cărui reglementare se impune cu celeritate, cu atât mai mult cu cât acest transfer este reglementat ca o posibilitate, unitățile administrativ-teritoriale putând propune, potrivit art.5 alin.(1), art.6 alin.(1) și art.7 alin.(1) din proiect, încheierea unor parteneriate pentru implementarea respectivelor proiecte de infrastructură, respectiv preluarea unor proiecte.

Menționăm că, prin Decizia nr.255/2005, Curtea Constituțională a statuat că "invocarea elementului de oportunitate, prin definiţie de natură subiectivă, căruia i se conferă o eficienţă contributivă determinantă a urgenţei, ceea ce, implicit, îl converteşte în situaţie extraordinară, impune concluzia că aceasta nu are, în mod necesar şi univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie şi unor factori subiectivi, de oportunitate (...). Întrucât însă asemenea factori nu sunt cuantificabili, afirmarea existenţei situaţiei extraordinare, în temeiul lor sau prin convertirea lor într-o asemenea situaţie, conferă acesteia un caracter arbitrar, de natură să creeze dificultăţi insurmontabile în legitimarea delegării legislative”.

În plus, cu prilejul pronunţării Deciziei nr.421/2007, Curtea Constituţională a statuat că "urgenţa reglementării nu echivalează cu existenţa situaţiei extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza şi pe calea procedurii obişnuite de legiferare(s.n.)".

În raport cu prevederile art.115 alin.(4) din Constituţie și cu jurisprudența Curții Constituționale în materie, preambulul ordonanței de urgență trebuie să cuprindă detalierea elementelor de fapt şi de drept în susţinerea situaţiei extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată şi care impune recurgerea la această cale de reglementare, precum și eventualele efecte negative care s-ar produce prin neadoptarea proiectului în regim de urgență.

Precizăm că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, nemotivarea sau motivarea necorespunzătoare a urgenței reprezintă motive de neconstituționalitate a ordonanțelor de urgență.

3.  Este de analizat dacă soluțiile legislative preconizate la art.5 alin.(1), art.6 alin.(1) și art.7 alin.(1), precum și a soluțiilor legislative care decurg din acestea sunt în acord cu prevederile art.121 alin.(2) din Constituție, potrivit cărora consiliile locale şi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe și ale art.122 din Legea fundamentală, potrivit cărora Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Or, din chiar primul paragraf al Notei de fundamentare reiese că proiectele de infrastructură a căror implementare poate fi transferată unităților administrativ teritoriale sunt „investiții publice de importanță strategică pentru România”.

4. Sub rezerva celor de mai sus, la actuala formă a proiectului se rețin următoarele:

4.1. Semnalăm că primul paragraf al preambulului necesită o reformulare potrivit uzanțelor normative, în corelare cu construcțiile gramaticale ale paragrafelor subsecvente.

La paragraful al treilea, recomandăm reanalizarea sintagmei „proiectelor de dezvoltare regională, 1”.

Totodată, la paragraful al patrulea, pentru corectitudinea informației juridice, recomandăm reformularea sintagmei „instituirea stării de alertă prin Legea nr.55/2020”, întrucât, potrivit prevederilor art.4 alin.(1) ale acestui act normativ, starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne. Această dispoziție a fost îndeplinită prin Hotărârea Guvernului nr.394/2020 privind declararea stării de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.410 din 18 mai 2020.

De asemenea,  pentru evitarea repetării termenului „negativ”, precum și a construcției gramaticale defectuoase, la același paragraf, sugerăm ca în final, sintagma „care va afecta în mod negativ riscul de dezangajare” să fie înlocuită cu „crescând riscul de dezangajare”.

Pe de altă parte, pentru claritatea reglementării, la paragraful al șaptelea, propunem ca, în locul textului „întârzierea implementării proiectelor de infrastructură cu finanțare din fonduri europene are impact direct asupra pierderii de sume alocate României estimate la...” să figureze „întârzierea implementării proiectelor de infrastructură cu finanțare din fonduri europene are impact direct asupra sumelor alocate României, prin pierderi estimate la...”.

Apreciem că paragraful al optulea este excesiv de lung și prin urmare, recomandăm fragmentarea sa în mai multe alineate.

În subsidiar, propunem ca sintagma „lunilor martie 2020 – luna noiembrie 2020” să fie redactă astfel: „lunilor martie  – noiembrie 2020”, textul „întârzierile apărute ca urmare a măsurilor stabilite ca urmare a pandemiei COVID – 19, dar și datorită...” să fie înlocuit cu „întârzierile apărute ca urmare a măsurilor stabilite în contextul pandemiei COVID – 19, dar și din cauza...”, iar formularea „în cadrul contractelor de achiziție din cadrul proiectelor” să fie redată ca „în cadrul contractelor de achiziție aferente proiectelor”.

4.2. Referitor la conținutul proiectului, a observație de ordin general, constatăm ca unele articole sunt structurate într-un număr foarte mare de alineate, contrar prevederilor art.48 alin.(4), teza finală din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, pentru claritatea, concizia și caracterul unitar al textului unui articol se recomandă ca acesta să nu fie format dintr-un număr prea mare de alineate.

De asemenea exprimări precum „alte categorii de cheltuieli similare” sau „prevederile legale în vigoare”/ „legislația în vigoare” au caracter prea general, ambiguu și necesită un plus de claritate normativă.

În plus, în considerarea prevederilor art.37 alin.(3), din aceeași lege mai sus menționată, exprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai prin explicitare în text, la prima folosire.

     Cu titlul de exemplu, a se vedea art.5, în cuprinsul căruia apar abrevierilea CNAIR, UAT și CTE, neexplicitate.

Totodată, pe parcursul reglementării, aceste abrevieri nu vor mai fi reluate, cum se procedează la art.6 alin.(2), cu privire la abrevierea ADI, instituită și prin art.5 alin.(2) și nici nu se va mai reveni la forma desfășurată, pentru asigurarea uniformității în redactare, contrar soluției adoptate la art.6 și următoarele, în privința referirilor la unitățile administrativ-teritoriale.

Pentru menținerea unității terminologice a proiectului, după denumirea „Programul Operațional Infrastructură Mare” trebuie inserată forma abreviată „(POIM).” A se vedea, cu titlul de exemplu, dispozițiile art.5 alin.(18).

4.3. La art.1 alin.(1), pentru a respecta ordinea în care sunt prevăzute contractele de achiziție publică, respectiv contractele sectoriale în legislația specifică, recomandăm înlocuirea expresiei „de lucrări/servicii” cu expresia „de servicii/lucrări”.

Formulăm această recomandare pentru toate situațiile similare din cadrul proiectului.

În mod corespunzător, la alin.(3), sintagma „executanții de lucrări/prestatorii de servicii” va fi înlocuită cu sintagma „prestatorii de servicii/executanții de lucrări”, în cazul însușirii recomandării de mai sus.

La alin.(4), sesizăm o eroare de redactare în cadrul sintagmei „documentația de atribuire a atribuire”. Pe cale de consecință, se impune corectarea normei.

4.4. La art.2 alin.(1) teza I, din rațiunile expuse la pct.1 supra și întrucât Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, nu face distincția după cum un lucru este produs finit sau nu (materie primă) pentru a-l încadra în categoria bunurilor (potrivit art.535, „Sunt bunuri lucrurile, corporale sau necorporale, care constituie obiectul unui drept patrimonial”), recomandăm înlocuirea sintagmei „drepturile executanților de lucrări/prestatorilor de servicii, furnizorilor de bunuri, furnizorilor de materiale, subcontractorilor” cu sintagma „drepturile furnizorilor de bunuri, prestatorilor de servicii/ executanților de lucrări, subcontractorilor”.

Recomandarea vizează și alin.(2).

De asemenea, în acord cu uzanțele normative, indicația „din prezenta ordonanță de urgență” va fi eliminată ca redundantă. Reiterăm aceeași observație pentru toate situațiile similare.

Totodată, pentru o terminologie unitară cu cea folosită la art.6¹ alin.(2) din ordonanța de urgență a Guvernului la care se face trimitere, propunem înlocuirea expresiei „contracte de cesionare” cu expresia „contracte de cesiune”.

La alin.(2), semnalăm că art.2389 din Codul civil nu acoperă integral creanțele avute în vedere de textul propus, pentru a constitui obiect al ipotecii mobiliare, astfel că este necesară derogarea de la prevederile acestuia. Prin urmare, propunem ca textul să debuteze astfel:

„(2) Prin derogare de la prevederile art.2389 din  Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, creanțele rezultate din ...”.

4.5. La art.3 alin.(3), pentru utilizarea unui limbaj juridic adecvat, propunem înlocuirea expresiei „prevederilor contractuale” cu expresia „clauzelor contractuale”.

Totodată, menționăm că antreprenorul general este desemnat, în textul propus pentru alin.(1), prin sintagma  „executantul de lucrări”. Pentru respectarea prevederilor art.37 din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la unitatea terminologică, propunem să se opteze pentru una din cele două sintagme.

Reiterăm propunerea pentru alin.(4).

4.6. La art.4 alin.(2), menționăm că trimiterea la „cap.IV din Devizul General de Investiții” face ca textul să fie imprecis. Din acest motiv, este necesară dezvoltarea sa.

4.7. La art.5 alin.(1), Pentru completarea informației juridice, după anul emiterii actului comunitar, va fi inserată precizarea „al Parlamentului European și al Consiliului”. Reiterăm aceeași observație pentru toate situațiile similare

De asemenea, pentru o exprimare adecvată stilului normativ, propunem înlocuirea sintagmei „formarea de parteneriate” cu sintagma  „constituirea de parteneriate”. Reiterăm propunerea pentru art.7 alin.(1).

Totodată, pentru precizia normei propuse, sugerăm să se revadă prevederea potrivit căreia parteneriatele sunt cele care vor avea calitatea de beneficiar. Formulăm această sugestie și pentru alin.(17) și art.7 alin.(1).

Propunem reformularea textului acestui alineat, ținând seama de cele de mai sus, dar și astfel încât să reiasă în mod clar că parteneriatele respective urmează a fi constituite pentru implementarea proiectelor despre care se face vorbire.

De asemenea, tot pentru claritatea textului, propunem ca referirea la calitatea de beneficiar să se facă ulterior referirii la scopul constituirii parteneriatelor.

La alin.(2), teza a II-a nu este suficient de precisă, motiv pentru care propunem revederea textului și reformularea acestuia în mod corespunzător. Propunerea vizează și art.6 alin.(2) teza a II-a și art.7 alin.(2) teza a II-a.

La alin.(4), propunem revederea referirii la condițiile „de la alin.(3)”, având în vedere că alineatul la care se face trimitere nu prevede condiții ca atare. Formulăm aceeași propunere și pentru art.7 alin.(4).

La alin.(6), considerăm că expresia „sau de către UAT/ADI” este inutilă, de vreme ce textul se referă la beneficiar, iar anterior, la alin.(1) și (2) se prevede cine are calitatea de beneficiar în cazul parteneriatelor UAT-CNAIR, respectiv ADI-CNAIR. Din acest motiv, sugerăm eliminarea sa. Observația vizează și art.7 alin.(6).

La alin.(15), pentru coerența și claritatea reglementării, propunem reformularea textului „conform prevederilor legale, putând fi rambursate din fonduri europene, conform prevederilor contractelor”și eliminarea repetiției.

Pentru aceleași considerente, recomandăm reanalizarea și reformularea tezei finale a alin.(18), referitoare la prevederile legale.

La alin.(20), semnalăm că, dacă până la acest alineat, s-a folosit abrevierea CNAIR, în cadrul textului propus se utilizează sintagma „Administratorul de infrastructură rutieră”, nefiind asigurată unitatea terminologică.

Totodată, pentru evitarea unei exprimări tautologice, este necesară înlocuirea sintagmei „implementarea propunerilor de proiecte de infrastructură rutieră propuse” cu sintagma „implementarea proiectelor de infrastructură rutieră propuse”.

În același timp, menționăm că sintagma „pentru documentațiile tehnico-economice” face ca textul să fie neclar, această sintagmă fiind plasată în continuarea textului care se referă la scopul în care „Administratorul de infrastructură rutieră” este obligat să ia măsuri.

În plus, cea de a doua expresie „sunt parte” face ca textul să fie neiteligibil.

Din motivele arătate mai sus, este necesară reformularea textului în mod corespunzător.

La alin.(21), pentru precizia normei de trimitere, propunem înlocuirea sintagmei „încheiat conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență” cu sintagma „încheiat conform alin.(11)”.

Observația este valabilă în mod corespunzător și pentru alin.(22), unde sintagma „încheiat conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență” urmează a fi înlocuită cu sintagma”încheiat conform alin.(14)”.

La alin.(25) teza I, atât pentru corectarea erorii de tastare, cît și pentru respectarea unității terminologice, propunem înlocuirea sintagmei „includerea ca beneficiari autorităților publice locale/ADI” cu sintagma „includerea ca beneficiari a UAT/ADI”.

Reiterăm propunerea pentru teza a II-a, unde sintagma „autoritatea publică locală/ADI” va fi înlocuită cu expresia „UAT/ADI”, precum și pentru art.7 alin.(18), unde sintagma „autoritățile publice locale/ADI” va fi înlocuită cu expresia „UAT/ADI”.

4.8. La art.6 alin.(1) nu mai este necesară reluarea titlului actului comunitar.

Cu privire la (6) lit.c) apreciem că formularea „responsabili tehnici cu execuția” este lapidară și propunem redactarea acesteia în acord cu normele de tehnică legislativă.

La alin.(24), din redactare nu este daca hotărârea de expropriere, se adoptă atât la propunerea ministerului cât și a unităților administrativ-teritoriale. Este necesară revederea și reformularea textului. De asemenea, este necesară corelarea cu prevederile art.11 alin.(1) din Legea nr.255/2010, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora documentațiile cadastrale pentru imobilele expropriate se întocmesc prin grija expropriatorului, avându-se în vedere și dispozițiile Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Nu în ultimul rând, trebuie avută în vedere și corelarea cu prevederile art.5 alin.(14) din prezentul proiect.

4.9. La art.7 alin.(1), propunem eliminarea adverbului „deja” din cadrul sintagmei „elaborate deja”, ca redundant.

Observația are relevanță pentru toate situațiile asemănătoare.

Totodată, pentru un plus de precizie, ar fi de preferat și indicarea dispoziției/dispozițiilor legale în care se regăsește/regăsesc condițiile care trebuie să fie respectate, amintite în contextul „cu respectarea condițiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență”.

La alin.(2), pentru rigoarea exprimării, formularea „menționate la alin.(1)” se va scrie „prevăzute la alin.(1)”; iar la alin.(4), textul „condițiilor de la alin.(1)” va fi redactat „condițiilor prevăzute la alin.(1)”.

Reiterăm această observație și pentru alte cazuri de acest gen.

De asemenea, pentru corectitudinea redactării, propunem inserarea semnului grafic „-” între cuvintele „administrativ teritoriale”. – a se vedea și alin.(8) lit.h), pentru sintagma „proceselor verbale” dar și alte dispoziții, cum ar fi, art.8 alin.(2) – „cercetare dezvoltare”.

La alin.(5), pentru fluență, propunem inserarea prepoziției „de” în contextul „maxim 30 de zile calendaristice”.

La alin.(6), teza finală, pentru suplețea normei dar și pentru evitarea repetiției, recomandăm eliminarea mențiunii „din cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor”, această informație fiind regăsită și în cuprinsul primei teze.

O situație similară întâlnim și la art.10 alin.(2), pentru textul „definite conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență” afirmație care se regăsește și în cuprinsul alin.(1), al aceluiași articol.

La alin.(8) lit.e), în cazul exprimării „proiectele de infrastructură”, față de celelalte ipoteze juridice prevăzute în același alineat, este de analizat dacă aceasta n-ar trebui redactată „proiectele de infrastructură feroviară prevăzute la alin.(1)” sau „proiectele de infrastructură de transport feroviar”, în funcție de situație.

La alin.(9), corelat cu textul alin.(1) la care se face trimitere, propunem inserarea cuvântului „feroviară” după termenul „infrastructură”.

Această observație are valabilitate ori de câte ori se au în vedere aceste proiecte de infrastructură.

La alin.(10), pentru un plus de claritate, sugerăm revederea construcției „potrivit prevederilor legale aplicabile” în sensul dezvoltării acesteia din punct de vedere al informării juridice pentru înțelesul arătat.

La alin.(11), cu referire la sintagma „programului operațional”, pentru menținerea unității terminologice cu restul dispozițiilor este de analizat dacă aceasta n-ar trebui să fie înlocuită cu titulatura „Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM)”, în situația în care este vorba de acest program.

4.10. La art.8 alin.(2) teza I, atât pentru un plus de precizie, cât și pentru evitarea repetării, propunem înlocuirea sintagmei „definită conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, potrivit  prevederilor prezentei ordonanțe de urgență” cu sintagma „definită conform alin.(3)”.

La teza a doua, pentru concordanță cu prevederile întregului articol, după formularea „metodei de amortizare accelerată” trebui inserat cuvântul „specifică”.

De asemenea, privitor la exprimările „se efectuează prin derogare de la prevederile Ordonanței Guvernului nr.81/2003”, respectiv, „...și de la prevederile Legii nr.227/2015”, amintim dispozițiile art.63, teza întâi, din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, pentru instituirea unei norme derogatorii se va folosi formula "prin derogare de la...", urmată de menționarea reglementării de la care se derogă.

În ceea ce privește normele de trimitere la aceste acte normative, pentru lejeritate dar și pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, ele se vor realiza astfel: „...Ordonanței Guvernului nr.81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr.493/2003, cu modificările și completările ulterioare” și „...Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare”

La alin.(3), pentru o exprimare adecvată contextului, propunem ca acesta să debuteze, după cum urmează:

„(3) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin amortizare accelerată specifică proiectelor de cercetare-dezvoltare se înțelege posibilitatea ... .”

Pentru precizie și o ușoară înțelegere a prevederii, propunem reanalizarea și reconsiderarea redactării „activelor imoblizate definite conform legii”.

La alin.(4), propunem eliminarea textului „din prezenta ordonanță de urgență”, ca inadecvat, întrucât subdiviziunile la care se face trimitere fac parte din structura art.8, ca și alineatul în discuție.

La alin.(5), privitor la textul „se aplică inclusiv pentru proiectele de cercetare-dezvoltare prevăzute la alin.(1) și (2) aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență” este de analizat dacă nu s-ar încălca principiul neretroactivității legii, întrucât unui raport juridic născut sub vechea reglementare ar urma să i se aplice, la momentul intrării în vigoare a actului modificator, o altă prevedere.

Sub rezerva observației de mai sus, pentru completarea categoriei juridice a actului normativ supus avizării, textul „a prezentei ordonanțe în cadrul proiectelor...” trebuie scris „a prezentei ordonanțe de urgență în cadrul proiectelor...”.

Totodată, pentru o exprimare specifică stilului normativ, propunem inserarea substantivului „prevederile” în cadrul redactării „prin excepție de la prevederile alin.(3)”.

4.11. La art.9 alin.(1), semnalăm că sintagma „definite conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență” se repetă, în mod nejustificat.

La art.9 alin.(2), pentru rigoarea exprimării, propunem, ca partea de debut să fie reformulată astfel:

„(2) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin experți pentru implementare se înțelege: ... .”

4.12. La art.11, pentru o eficientă conturare a normei, propunem dezvoltarea formulării „cu respectarea legislației în domeniul achizițiilor publice sau al achizițiilor sectoriale, după caz”.

4.13.  La art.12 alin.(3), pentru uzitarea unui limbaj juridic consacrat, propunem ca sintagma „menționate la alin.(2)” să fie scrisă sub forma „prevăzute la alin.(2)”.

Observația are valabilitate pentru toate cazurile similare.

La alin.(4), pentru corectitudinea redactării, propunem inserarea unei cratime între cuvintele „procesului verbal”.

4.14. La art.13 alin.(1), pentru precizie, propunem indicarea articolului care cuprinde definiția „proiecte de infrastructură”, în locul formulării generice „definite conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență”.

De asemenea, pentru uzitarea unui limbaj juridic consacrat, propunem ca formularea amintită să fie reformulată după cum urmează: „astfel cum sunt definite la art....”.

Totodată, pentru coerența alineatului în discuție, propunem revederea și reconsiderarea textului „responsabili de avizele, relocările, scoaterile din fondul forestier național și din circuitul agricol al terenurilor și utilități altele decât cele de transport/distribuție...”, întrucât în actuala formulare, acesta este neclar și lipsit de logică.

Totodată, sintagma „termen de 20 zile” se va scrie „termen de 20 de zile”.

La alin.(2), pentru evitarea folosirii de mai multe ori a expresiei „patrimoniului cultural”, recomandăm alegerea altor variante similare.

La alin.(5), pentru unitate terminologică, propunem uzitarea unei singure variante a expresiei „Trezoreria Statului”, care este prezentată și sub forma „Trezorerie”.

Observația este valabilă și pentru alin.(6).

4.15. La art.14, pentru suplețea normei, este necesară eliminarea datelor de identificare ale editorialului în care a fost publicată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.40/2015, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.105/2016, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, cuvânul „Bugetului” din sintagma „Bugetului de stat” se va reda cu inițială mică. Această observație este valabilă și pentru art.26 alin.(2), referitor la sintagma „Ministrului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor”.

4.16. La art.16 alin.(2), pentru o exprimare proprie limbajului juridic, propunem înlocuirea expresiei „deteriorări demonstrate” cu expresia „deteriorări dovedite”.

Totodată este necesară eliminarea parantezelor, pentru concordanţă cu art.38 alin.(3) teza finală din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora nu este permisă prezentarea unor explicaţii prin folosirea parantezelor.

4.17. În ceea ce privește norma prevăzută pentru art.18 alin.(1), prin care se dispune abrogarea unor articole din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.83/2016, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.205/2019, cu modificările ulterioare, aceasta trebuie să figureze ca articol distinct în finalul proiectului.

Totodată, potrivit exigențelor de tehnică legislativă, propunem ca debutul să fie redactat astfel:

„Art.... – La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă...”

Totodată, pentru o informare corectă, propunem ca sintagma „cu modificările și completările ulterioare”, care figurează după datele editorialului în care a fost publicată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.83/2016, să fie înlocuită cu formularea „ aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.205/2019, cu modificările ulterioare”.

Referitor la alin.(2), care cuprinde dispoziții tranzitorii, și acesta trebuie să facă obiectul de reglementare al unui articol distinct, plasat conform normelor de tehnică legislativă tot în partea finală a proiectului.

Prin urmare, articolele subsecvente se vor renumerota în mod corespunzător.

4.18. La art.21, pentru rigoarea redactării, propunem ca norma de trimitere la „articolul 6” să fie redată abreviat, respectiv „art.6”.

4.19. La art.27, având în vedere că titlul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/2015 a mai fost redat, este necesară eliminarea acestuia.

PREȘEDINTE

dr. Dragoș ILIESCU

București

Nr.591/18.06.2020